Advertisements

One More Time with Feeling (2016) – contemplarea unei pierderi

Deși foarte veche, relația mea cu Nick Cave este doar prin prisma a ceea ce înseamnă munca lui pentru mine, așa că orice gânduri aș avea despre viața sa personală pot fi filtrate doar prin muzica lui

Dintr-o tragedie personală a artistului vine One More Time with Feeling, un film care se confruntă cu dualitatea între a fi artist și a fi om. Cum poți plânge în privat, atunci când munca ta este aceea de a-ți vinde emoțiile? Pentru că, chiar dacă pierderea tragică a fiului său reprezintă partea centrală și esențială, filmul nu este doar despre asta.

Primul documentar de lung metraj în regia lui Andrew Dominik, One More Time With Feeling nu este un film care se lasă vizualizat și abordat cu ușurință. Încă de la început, tonul este grav și serios, pe fundalul muzicii subiectului său, australianul Nick Cave. Tensiunea, accentuată de imagini somptuoase filmate în alb-negru și în 3D, este simțită de la un capăt la altul al filmului. Conceptul, bazat inițial pe un spectacol live, a evoluat în ceva mult mai important pe măsură ce Dominik a explorat profunzimile noului album The Skeleton Tree, din cauza contextului tragic în care acesta a fost conceput de către Nick Cave.

Cave ne vorbește despre modul în care timpul a devenit abstract pentru el, fie totul se petrece dintr-o dată, fie se întinde ca o bandă elastică. Îi vedem tulburările interioare raportate la modul de viață schimbat ireversibil pentru el de la moartea fiului său, modul în care oamenii îl privesc, modul în care corpul lui este la fel, dar orice altceva este pentru totdeauna schimbat. La un moment dat se întreabă: „De ce să exersez acordurile unui cântec improvizat?“ Pentru că, desigur, Cave știe la fel de bine ca oricine că viața însăși este improvizată, și acest film este încercarea unui om de a-și aminti acordurile cântecului.

Conversațiile dintre Nick Cave și regizor, a cărui voce se aude, dar al cărui trup rămâne offscreen, ne arată modul în care, cu timpul, piesele sale au devenit din ce în ce mai puțin narative; o discuție despre scris (subiect care îl fascinează pe Cave) și natura potențial premonitorie a cântecelor sale profetice.

Este, de asemenea, despre îmbătrânire, transformarea corpului și a minții, vulnerabilitate, pierderea memoriei precum nisipul printre degete. ”Te schimbi dintr-o persoană cunoscută într-o persoană necunoscută. Așa că, atunci când te uiți la tine în oglindă, recunoști persoana care ai fost, dar cel din interiorul pielii tale este o persoană diferită.”

În urmă cu 3 ani, documentarul 20.000 Days on Earth (Ian Forsyth și Jane Pollard) ni-l arătau pe Nick Cave în postura unui om interesant, cultivat, profund, vorbăreț și elocvent, abordând multitudini de teme. Dar acest film, chiar dacă se apropie de o formă de adevăr în observație, este exact opusul, și Cave este revelat cu mai multă justețe, mai sensibil, mai uman. Putem înțelege foarte repede, încă din primele imagini, că avem de-a face cu un alt Nick Cave.

nick-cave-trailer-skeleton-tree-new-album-6fe8c422-45de-4b35-8f50-629af85ee27b

Adoptând același arc dramatic ca în ultimul album, The Skeleton Tree, filmul prezintă performanțele muzicale în ordinea pieselor de pe album. În voiceover, auzim uneori texte inedite recitate de Cave. Sau gândurile care l-au bântuit în timpul recuperării deosebit de dureroase pentru el, trăind mult timp cu sentimentul unei călătorii chinuitoare prin această tragedie personală, și încercările sale de a se lupta cu efemeritatea și inutilitatea artei în fața unei traume.

În același timp, Cave contracarează cu faptul că, în ciuda grandorii fără chip a universului, acesta nu are conștiintă, dar noi, oamenii, o creăm. Ca oameni, natura tranzitorie a artei nu contează, deoarece capacitatea de a intra în comuniune atât de acut prin expresia artistică este ceva ce se poate face prin câteva cântece în care se poate combina întreg cosmosul. Muzica este în centrul filmului, te bântuie și frumos, și trist – trist poate fi intens frumos – și se va lipi de tine pentru o vreme. Vocea lui Cave este crudă și reală, te seduce și te înspăimântă; versurile îi dezvăluie neliniștea și durerea.

One More Time With Feeling este o invazie de neegalat în cele mai intime sentimente. Este o experiență frumoasă, devastatoare, care captează un moment de profunzime în chihlimbarul cinematografiei. Pregătește-ți mintea și trupul pentru o sesiune de hipnoză sub fascinația pe care o poate exercita asupra ta un artist cu adevărat ieșit din comun.

Advertisements

Related Posts

About The Author

Add Comment