Advertisements

Examenul (2009)

Două filme, aceeași temă de Exam?

Filmul regizat de britanicul Stuart Hazeldine se deosebește mult de piesa originală a catalanului Garcelan, pe care o folosește cel mult ca sursă de pornire. De altfel Imdb indică regizorul și pe Simon Garrity ca și scenariști. Sub pretextul deja-cunoscutei (de către cei care au vizionat filmul El metodo sau piesa de teatru Metoda Gronholm), camere de selecție a celui mai bun candidat pentru un post de conducere, Exam (2009) este de fapt o distopie în care maleficul angajator este prezentat ca unul providențial.

La fel și compania, una producătoare de medicamente, nu mai caută un director comercial ci un administrator, iar componenții „lotului” de recruți au nume stilizate: blonda (Nathalie Cox), negrul (Chukwudi Iwuji), albul (Luke Mably), maroniul (Jimi Mistry) șamd. De data asta chiar avem de-a face cu Escape Room, iar un supraveghetor prezintă cele trei reguli ce trebuiesc respectate: concurenți nu au voie să vorbească cu el sau cu paznicul, nici să-și deterioreze foile ori să părăsească încăperea, altfel vor fi descalificați. La final pornește cronometrul (acordându-le optzeci de minute pentru a răspunde la o întrebare simplă) și pleacă.

Cu un buget mic a ieșit un film foarte bun

Spectatorul își pune întrebarea cine va fi ales: intelectualul, șmecherul, istețul, modestul, egoistul, înțeleptul? Comparația cu filmul al cărui remake se presupune că este, înșeală: Exam-ul american (produs în Hong Kong?!) explorează alte direcții decât cele deja urmate de filmul spaniol. La fel și sensul piesei originale este oarecum denaturat, rezultatul fiind însă unul fericit: în locul unei piese cu substrat psihologic, iese un film de acțiune, cu twist și final moralizator și motivant. Angajările continuă iar prețul merită plătit, de vreme ce interesele angajatorului evoluează 🙂

Advertisements

Related Posts

About The Author

Add Comment