Advertisements

Cinema, video on-demand sau festival?

Cel mai dificil la un festival de film mai răsărit e să-ți alegi ce să vezi (să nu ratezi esențialul), pentru că e ușor să-ți prinzi nasul în oferta variată. Aici e un risc: dă-i omului prea multe variante și nu va alege nimic. Sau, reversul medaliei, valabil pentru cinefili: nu contează la ce film (de festival) mergi, toate sunt la fel. Pentru snobii din ultima categorie, festivalul de film e doar un pretext pentru socializare.

O regulă pe care am depistat-o abia la ultimele ediții este filmul potrivit la ora potrivită: dacă nu ai timp să stai să le alegi din program, poți miza pe faptul că la oara 18 sau 20 sunt cele mai bune filme. Organizatorii știu (după vânzările de bilete) că atunci merge lumea la cinema și programează atunci filmele tari, ca să-și mărească încasările.

Totuși, ce nu pricep la TIFF-ul de anul acesta (printre altele) e de ce sunt așa puține filme puse dimineața, mai ales cu weekend-ul de deschidere prelungit – la care se mai adaugă și ziua de luni liberă.

Filmul de cinema

Adică, filmele de aici nu sunt doar blockbustere (la TIFF astea le găsești în secțiunea Supernova) iar cei care frecventează festivalurile se așteaptă sau caută bizarerii, unii-și iau chiar concediu pentru asta și vin la Cluj special să vadă pe ecran mare filme care vor apărea pe video sau în cinematografele comerciale abia peste câteva luni. Fiindcă tot am adus vorba de oră, cred că fiecare gen de film are ora lui:

Te duci la cinema să vezi Star Wars, și te duci seara, cu familia. Asta pentru că transportul în comun nu e chiar așa de aglomerat, ori fiindcă atunci e ceva mai ușor să găsești un loc de parcare în oraș. Deja cele mai multe filme de cinema se văd la mall, pentru că mall-urile au doar săli modernizate, locuri de parcare, pop-corn șamd.

Video on-demand

O altă categorie de filme sunt cele de televiziune care rulează pe HBO/Cinemax sau pe HBOgo sau Netflix. Serviciile acestea video on-demand au înlocuit centrele de casete video unde închiriai ce voiai tu să vezi acasă – fără reclamele televiziunilor comerciale. Zilele astea, încercând să găsesc o tipologie a producțiilor propuse de acest nou gigant al producției de film, mă gândeam ce bine dă expresia „o producție originală Netflix”, chiar dacă filmul nu e musai original, dar e făcut de Netflix.

film1Netflix scoate pe bandă filme cu note între 5 și 6 pe Imdb, producții nișate pentru un public tânăr, care caută doar ceva fresh când alege un film. Pe lângă aceste lung-metraje „de serie”, care au încă publicul lor, Netflix pune accent pe seriale, ca o modalitate de a-și fideliza publicul. De regulă producțiile Netfilx sunt filme escapiste, urmărite noaptea, pe laptop sau chiar pe tabletă/telefon, având cu unic scop entertainmentul, trecerea timpului.

Există și excepții, însă de anul acesta, războiul dintre filmul clasic de Cannes și cel pentru TV / online propus de Netflix este unul pe față. Festivalul de film a interzis în 2018 producțiile care nu sunt lansate prima dată în săli de cinema, sau au parte de lansări fictive. Ca o caracteristică generală, producțiile on-demand urmează rețeta clasică, mizează pe acțiune și actori iubiți de public, miza filmelor fiind însă ceva mai diluată, ferindu-și spectatorii de mari provocări.

Filmul de festival

Dacă în concepția europeană această denumire acoperă o paletă largă de producții cinematografice, de la filmul cu mesaj social, care aduce pe ecran teme care preocupă societatea la un moment dat până la filme de artă, care interoghează subiecte sensibile, pentru americani filmele de artă sunt doar un alt gen, nișat, adresat unui public specific, pretențios – dar mai puțin semnificativ pentru marele business.

La acest gen de film este prezent de regulă și regizorul / scenaristul cu o parte din echipa de actori, răspunzând întrebărilor publicului. Un festival are o tematică și câteva secțiuni specifice (focus pe o țară sau un regizor) și se întinde pe 7-10 zile. Aici sunt prezentate filme noi, care încă nu au intrat în cinematografe, sau filme de arhivă, care au ieșit de multă vreme din programul acestora.

Revenind la TIFF, abia la această ediție l-am auzit pe Tudor Giurgiu spunând că a reținut o critică din public, cum că ar fi prea multe filme în festival, și că trebuie să-l facă mai bun, nu mai mare. Mai multe despre schimbările pe care și le-au propus pentru edițiile viitoare, aici.

Advertisements

Related Posts

About The Author

Add Comment