Advertisements

A Most Violent Year (2014)

Un Oscar nedreptățit la Oscar

După discretul său rol din Inside Llewyn Davis (2013) filmul fraților Coen considerat marele nedreptățit al premiilor din 2014, Oscar Isaac își relansează cariera de actor cu A Most Violent Year (2014).

Filmul a făcut ceva valuri la lansare, fiind premiat de criticii de film din mai multe orașe americane (Chicago, Ohio, Detroit, Georgia, Indiana) și nominalizat la un Glob de aut pentru rol secundar (Jessica Chastain) însă a sfarșit la fel de violent ca orice film independent. Asta ca dovadă cum funcționează box-office-ul american, și cât de mult depinde de bugetele de promovare de care dispun doar marile studiouri.

Titlul A most violent year ratează câteva din calitățile filmului

Și anume: atât atmosfera specifică anilor 80′, cât și obscuritatea afacerilor urbane –  asta chiar dacă în statistici 1981 este considerat ca unul dintre cei mai violenți din istoria New York-ului. Oscar Isaac se încadrează perfect în acest cadru, oscilând între aerul de mafiot și spiritul antreprenorial. O prestație excelentă pentru actorul ce joacă anul acesta alături de Mark Wahlberg într-un nou film pe nume Mojave

Mișcarea ceva mai lină a acțiunii cu cadre așezate cu o insistenta asupra scenelor filmate (vezi momentul „stare interview”) nu face din acest film unul plicticos, ci reușește sa construiască un thriller captivant printr-un plot complex. Un film fără scene forțate, a căror liniște este întreruptă de câteva ori pentru a demonstra că „eroul” are și curaj, câteva împușcături pe ici – colo, la locul lor, plus o urmărire „on foot” de toată frumusețea.

amvy_day6-219.CR2

Jocul afacerilor se lasă cu un alt soi de mafie, în treburile astea se poarta mai multe perechi de mănuși, iar rezultatul este descris într-un joc al nervilor. Dialogurile sunt inteligent construite, iar protagonistul afacerist se afirma cu un discurs superior „gangsterilor” adverși. Avem și un justițiar interpretat de David Oyelowo, mult mai calm decât în virulentul Selma, iar de partea feminină Jessica Chastain face un personaj cu iz de gangster feminin.

Muzica e o creație inspirata din „sunetele” acelor vremuri cu o aluzie fără ocolișuri la Miami Vice și Scarface. În cele din urma filmul care la prima vedere dădea semne de violență (titlul chiar striga în acest sens), ia un curs „non-violent”, cel puțin în comparație cu ce înseamnă violența de Hollywood.

Lupta s-a dat in dovedirea puterii si gandirii strategice in caz de orice, urmarirea caii cea mai buna posibila („the path most right”), o directie cat mai aproape de moralitatea susținută de protagonist. Un film care merită o șansă dacă vrei să vizionezi ceva inteligent și totuși captivant, un cadru realist din apusele vremuri americane pastișate cu Nași.

 

Advertisements

Related Posts

About The Author

Add Comment